Spirala infernala

Mesaj primit pe mail acum citeva zile... un text vechi, dar cit se poate de actual.... si trist

Le Droit à la Paresse, de Paul Lafargue (1880, 1896), est sans doute le pamphlet le plus violent et le plus réjouissant - le plus fertile, aussi - qu'on ait jamais écrit contre le travail: il n'était pas question de composer ce texte magnifique, grand classique du mouvement ouvrier révolutionnaire, dans une police de labeur...

COMENTARIU DIN MASS MEDIA DE AZI:

Este o carte scrisa in 1880 (sec. trecut, da, nu e o greseala !) si e mai actuala ca oricind. Caci vorbeste pina si despre criza la care am ajuns azi...

Etapele SPIRALEI INFERNALE sint pe scurt urmatoarele:

1.Muncim tot mai multe ore si producem tot mai mult ca sa cistigam tot mai mult - asa ni se cere «ideologic» de catre societatea capitalista - ca doar marii industriasi/patroni au nevoie de oameni «motivati» care sa le produca mai mult, sa se imbogateasca ei mai mult; lenea nu e buna, din punctul lor de vedere caci nu muncim pentru ei si nu ne inregimentam sa le fie lor bine....

2.Produsele, la un moment dat, nu se mai vind, caci sint prea multe, piata e saturata, iar oamenii nu mai au bani - salariile oferite de industriasi/patroni nu sint suficiente pentru a face fata tentatiei generate de produse; intervine publicitatea care ne convinge sa cumparam

3.Sintem tentati de publicitate, vrem sa cumparam. muncim mai mult, sa castigam mai mult, sa ne permitem. Multi ne lasam tentati si facem si credite.

4.La un moment dat sint atit de multe produse pe piata ca nu mai are cine le cumpare - dar spirala infernala continua: ca doar continuam sa muncim mai mult, ca sa ne platim creditele, si...sa consumam mai mult

5.Daca tot sint dispusi din ce in ce mai multi oameni sa munceasca tot mai mult, de ce sa mai angajeze patronii 10 oameni in loc de 7, sau chiar 5, ca doar vor munci suficient cei 5 deja angajati, daca sint bine prinsi in credite si dorinte de consum. Asa apare somajul! Astfel, tot mai putini oameni muncesc tot mai mult, calitatea produselor/serviciilor scade, dar nu conteaza pentru patron caci banii vin si asa. In ceea ce priveste somerii - este treaba lor !

6.Creditele sint din ce in ce mai numeroase si mai mari caci cine intra in cercul lor iese greu

7.La un moment dat piata crapa: locuri de munca, credite, imobiliarul, totul pica.

Ei bine, noi ne aflam acum in acest al 7-lea moment.

E incredibil, dar acelasi autor ne explica faptul ca daca am munci mai putin fiecare dintre noi, am putea trai toti mai bine, somajul ar scadea - iar nivelul de viata al populatiei s-ar imbunatati. Dar nu ar mai cistiga atit de mult patronii.

Lectie de management :P

Big John nu plateste!

Intr-o zi, un sofer de autobuz a mers ca de obicei la serviciu, si-a pornit bus-ul si a plecat pe traseu. Nimic deosebit la primele citeva statii: citiva oameni care-au urcat, citiva care-au coborit si totul a fost ok.

La urmatoarea statie, insa, un tip enorm a urcat in bus, cam 1,90 m, cu constitutie de luptator categoria grea... s-a uitat spre sofer zicind: "Big John nu plateste!" si s-a asezat pe un scaun.

Soferul avea cam 1,60 m, era slabanog, genul de om blind ... Asa ca nu s-a certat cu Big John, dar nu i-a convenit chestia asta deloc.

Urmatoarea zi se intimpla acelasi lucru - Big John a urcat iar in bus, a spus tare ca el nu plateste si s-a asezat. Urmatoarea zi iarasi... si-n zilele urmatoare la fel...

Pina cind soferul n-a mai rezistat, deja avea insomnii din cauza lui Big John care-si batea joc de el. Asa ca-ntr-un final, s-a inscris la niste cursuri de body-building, karate, judo etc.

Dupa citeva luni, deja era foarte puternic, mai mult, devenise foarte increzator. Asa ca, ziua urmatoare cind Big John urca in bus si spuse "Big John nu plateste", soferul s-a ridicat, i-a aruncat o privire crunta si-a zbierat la el: "Si de ce nu?"

Big John l-a privit foarte uimit si i-a replicat: "Big John are abonament".


Morala: ASIGURA-TE CA EXISTA O PROBLEMA INAINTE DE-A FACE EFORTURI URIASE S-O REZOLVI !

Colectia de povestioare (16)

7% - Sa ne ajutam reciproc !

O povestioara plina de morala/intelepciune pe care imi face placere sa v-o impartasesc. Tocmai ce am primit pe mail textul si l-am scris si pentru voi



Un om pios statea de vorba cu Dumnezeu si i-a spus:
Doamne as vrea sa stiu cum e Raiul si cum e Iadul.

Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa.

Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati. Tineau linguri cu minere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel puteau ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza minerelor mai lungi decit propriile miini, nu puteau duce la gura lingurile pline.

Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor. Atunci Dumnezeu a spus: "Acum ai vazut Iadul"

Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa. Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, rideau si vorbeau intre ei. Omul pios a spus: "nu inteleg"

"Este foarte simplu" a spus Dumnezeu. "Este nevoie insa de abilitate. Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti se gindeau doar la ei insisi"

Cind Isus a murit pe cruce, el se gindea la tine. Se estimeaza ca 93% din oameni nu vor trimite mai departe acest mail. Daca esti unul din cei 7% trimite acest mail cu titlul "7%"